As vrea ca acest mic articol sa ma faca optimist fata de inca o incercare in epopeea cautarii a unui proiect de EVS. De aceasta data am aplicat la un proiect in Franta, am aplicat la o organizatie cu statut de Co-ordinating care la rindul ei imi va transmite dosarul la o serie de organizatii si una din ele in mod normal ar trebui sa ma accepte dar pina atunci voi mai avea de interprins un interviu cu organizatia coordonatoare.
Am trecut prin niste interviuri si deja acele emotii nebune si frica de a esua nu le voi mai avea. Cred in Serviciul European de Voluntariat si in cultura acestuia. In decursul a noua luni de cind continui sa aplic la proiecte de EVS (SEV) aceasta aplicatie mi se pare cea mai dificila dar si costa, continutul acesteia este un aplication form de vreo 10 pagini (cu spatiu de completare), doua scrisori de referinta, o scrisoare de motivatie, diferite diplome si certificate primite la traing-uri si seminare anterioare, acestea din urma fiind in limba engleza si apoi traduse in limba franceza. Mi-a parut si simplu si dificil, totul simultan, o saptamina mi-a luat sa le traduc dar si sa obtin niste scrisori de referinta de la persoane care imi stiu aptitudinile si capacitatile. Nu stiu bine franceza invata cindva in liceu insa mi-a fost de folos sa o aplic la corectarea erorilor facute de google translator.
As vrea ca acest articol sa nu fie primul si ultimul, as vrea sa puna startul unor alte articole despre calatoria si voluntariatul meu in Franta. I’ll keep you posted and try to be optimistic for me cause my own optimism might be not enough.
p.s. pe twitter sunt eugeniu_geniu :)